Un document, nici asumat, nici negat de reprezentanţii guvernului Ponta, infirmat doar de purtătorul de cuvânt al PSD, dl. Cătălin Ivan, document ce pare a fi cel puţin un draft al noii scrisori de intenţie adresată FMI, dacă nu chiar scrisoarea însăşi, a încins atmosfera numeroaselor tele-dezbateri politico-economice din cursul săptămânii trecute.

Conţinutul prezumat al scrisorii, de natură să provoace coşmaruri mai tuturor românilor şi să îi determine să aştepte cu spaimă ziua de 1 ianuarie 2014, anunţă ceea ce, în termeni de specialitate, se cheamă o creştere semnificativă a “bazei de impozitare”, iar în limbajul comun al cetăţeanului de rând reprezintă noi ori majorate biruri pe care ar urma să le plătim fiecare dintre noi. Care biruri se vor adăuga celor deja anunţate a intra în vigoare la 1 septembrie, dar şi creşterilor de preţuri ce vor deveni realitate tot de la această dată şi care, după declaraţiile înalţilor responsabili guvernamentali, se impun spre a compensa scăderile încasărilor la buget ce vor interveni după scăderea la 9% a TVA-ului la pâine. Scădere pe care cei mai mulţi analişti economici o califică drept măsură fiscală cu caracter politic, fără prea mari şanse de a se regăsi în mod benefic în portofelul contribuabilului şi salariatului român.

S-au auzit voci care s-au lansat, în chip digraţios-patriotic şi naţionalist, în filipice la adresa Fondului. Care au “demascat” zgomotos, caracterul hain al acestuia, intenţiile sale de a îngenunchia România şi de a o aduce în stare de faliment. Preconizatele creşteri se vor petrece nu fiindcă aşa ar dori demonizatul FMI care, în fapt, nu vrea decât să se asigure că România va avea suficienţi bani la buget, fie şi numai pentru a-i rambursa banii împrumutaţi cu rost sau fără. Ci pentru că, fie incapabil, fie nedornic să facă cu adevărat reforme, inapt să asigure o colectare eficientă, să stopeze