Considerate cea mai bună variantă de fluidizare a circulaţiei în intersecţii, sensurile giratorii se transformă în veritabile capcane din cauza şoferilor neglijenţi, dar şi a greşelilor făcute în proiectarea ’’pastilelor’’. Principala cauză – nesemnalizarea.
Potrivit reglementărilor europene, deplasarea prin sens trebuie semnalizată, la fel şi ieşirea. Asta pentru ca şoferii care urmează să intre în intersecţie să ştie dacă acordă prioritate celor aflaţi deja în giratoriu sau au timp să se înscrie pe banda lor. Problema a generat dispute atât între şoferi, cât şi între poliţişti şi participanţii la trafic, dar şi între instructorii auto şi examinatori în timpul examenelor pentru obţinerea permisului şi asta pentru că în Codul Rutier şi în regulamentul de aplicare nu se face nicio menţiune expresă cu privire la acest aspect. Aşa se face că puţini şoferi semnalizează intrarea sau ieşirea din giratoriu, iar, în loc să fluidizeze circulaţia, sensurile giratorii ajung să creeze probleme.
Cheia problemei este, aşadar, geometria intersecţiei, dar cireaşa pe tort o pune modul de realizare a pastilei şi lipsa presemnalizărilor care să arate pentru fiecare bandă ce direcţii sunt permise.
Cele mai mari probleme le ridică sensurile giratorii „atipice”, cum ar fi cele de la Colegiul Economic şi cel de la intersecţia Bulevardului Mihai Eminescu cu Strada Sucevei.
Subiectul este tratat pe larg în ediţia tipărită a ziarului Monitorul de Botoşani.
Considerate cea mai bună variantă de fluidizare a circulaţiei în intersecţii, sensurile giratorii se transformă în veritabile capcane din cauza şoferilor neglijenţi, dar şi a greşelilor făcute în proiectarea ’’pastilelor’’. Principala cauză – nesemnalizarea.
Potrivit reglementărilor europene, deplasarea prin sens trebuie semnalizată, la fel şi ieşirea. Asta pentru ca şoferii care
