Limba romana pe care o auzim vorbita si pe strada, si la televizor, uneori chiar si in medii cu pretentii, este nu numai vulgarizata, ci si, in mare masura, agramata.
Exista greseli frecvente, comise inclusiv de intelectuali si pe care politicienii nu le rateaza.
"Am trimis decat un mesaj", ne spunea recent insusi ministrul Educatiei, Marius Pricopie. Fostul premier Calin Popescu Tariceanu nu reusea sa-i "imprieteneasca" pe care si pe nici din greseala. "Ar parea" sau "ar placea", au fost inghitite de ar pare si ar place. Despre dezacorduri nici nu mai e cazul sa vorbim. Una peste alta sunt rare conversatiile private si discursurile publice in care sa nu apara macar o greseala gramaticala majora.
Intr-un fel, este de inteles, cat timp gramatica limbii romane este una dintre cele mai dificile, incomparabil mai grea decat a limbii engleze, de exemplu. Dar cu toate ca este atat de dificila, ea este studiata doar pana in clasa a VIII-a. De la 14 ani, elevul nu se mai intalneste cu gramatica limbii romane.
Oare nu este si aceasta o cauza a exprimarilor incorecte de care ne lovim la tot pasul? Si cum tot suntem intr-un moment de reevaluare a programelor, introducerea gramaticii si in liceu nu ar fi o decizie corecta?
Profesoara de limba si liberatura romana Carmen Borza, de la Scoala Centrala din Bucuresti, considera ca studiul gramaticii ar trebui sa continue si din clasa a IX-a: "Manualele din gimnaziu sunt 75% gramatica, dupa care, din clasa a IX-a, notiunile de gramatica dispar aproape complet, cu exceptia unor referiri de semantica. Trecerea brusca bulverseaza pe toata lumea. Copiii sunt mirati, parintii la fel. Inalti un zid lung, dar la un moment dat el se opreste, nu are acoperis, nu se mai intampla nimic cu el. Ramane un spatiu gol si incepe alt zid, iar cele doua ziduri nu se leaga. Asa se intampla cu tr
