Guvernul şi-a asumat, recent, să ajute sistemul bancar în problema clauzelor abuzive. Procesele care ar putea duce la eliminarea unor astfel de clauze din toate contractele de credit ar urma să se judece la instanţele superioare şi ar trebui să nu aibă efecte retroactive. Ce ar putea să înseamne acest lucru şi cui serveşte.

“(…) Vom face toate eforturile pentru a evita adoptarea unor iniţiative legislative care ar submina disciplina creditului. Mai mult, pentru a evita ameninţările la stabilitatea financiară, BNR a finalizat evaluarea impactului noilor prevederi privind clauzele abuzive din legea de aplicare a codului civil şi va consulta cu categoriile relevante de participanţi la piaţă. Pentru a asigura aplicarea armonioasă a acestor prevederi, autorităţile se vor asigura că procesele juridice legate de clauzele abuzive se vor derula la nivelurile superioare ale instanţelor şi că deciziile juridice referitoare la amendarea sau anularea clauzelor abuzive nu vor avea efecte retroactive”, se arată într-un draft al scrisorii de intenţie cu FMI.

De la 1 octombrie, ar fi trebuit să intre în vigoare două noi articole (13 şi 14) la legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contracte, care să ducă la implementarea incompletă a unei directive europene din 1992, cu ocazia punerii în vigoare a noului Cod de procedură civilă. Aceste articole dau posibilitatea ca acele clauze considerate abuzive de către instanţe să fie eliminate din toate contractele care o conţin încheiate între profesionistul în cauză şi clienţii săi, fără ca cei din urmă să fie nevoiţi să întreprindă acţiuni individuale.

Despre cine are interes ca procesele să se judece la ÎCCJ ECONOMICA.NET a scris în acest articol. Ce se ascunde, însă, în spatele menţiunii privind neretroactivitatea legii? Poate fi vorba despre o prevedere prin care bancherii vor să se asigure că o decizie împotriva l