Mai puţini angajaţi, vânzări în scădere puternică, trecere de la profit la pierdere. Zilele în care românii mai intrau prin librării ca să cumpere cărţi au apus.

Semn al îndobitocirii populaţiei sau doar o perioadă în care românii pur şi simplu nu mai au bani de dat şi pe cărţi? Am făcut o scurtă analiză a celor mai mari două edituri de carte de la noi, pe baza cifrelor raportate la Ministerul de Finanţe. Rezultatele sunt mai mult decât concludente:

În anul 2008, editura Polirom avea venituri totale de 24,4 milioane de lei şi 93 de angajaţi. Cea mai mare editură de la noi făcea în acel an un profit din vânzarea de cărţi de 3,2 milioane de lei.

În 2012, aceeaşi editură "a ras" 30% din angajaţi, ajungând la 64. Veniturile totale au scăzut faţă de anul 2008 cu aproximativ 25%, la 18,9 milioane de lei, iar profitul a scăzut la jumăate: 1,4 milioane de lei.

Şi cazul Polirom este unul fericit, dat fiind faptul că vorbim totuşi de profit, fie el şi în scădere.

Humanitas avea în 2008 venituri de 15,4 milioane de lei şi avea 114 angajaţi. Bifa un profit modest de 17 mii de lei, în scădere de la cel de aproape jumătate de milion de lei în 2007.

În 2012, numărul de angajaţi a ajuns la 88, în timp ce veniturile au ajuns la 13,5 milioane de lei. Anul trecut, nici vorbă de profit: Humanitas a înregistrat o pierdere de peste 700 de mii de lei.

Din 2007 până în 2012, piaţa românească de carte a scăzut cu aproape 40%, declara pentru Mediafax, la începutul anului, Dan Vidraşcu, directorul editurii Litera.

Printre ultimii la cumpărat cărţi, printre primii la bere

Cu toate acestea, nu banii par să fie o problemă în calea achiziţionării unei cărţi. Pentru asta, facem o comparaţie simplă: România este o piaţă importantă pe piaţa berii, dar aproape nesemnificativă pentru piaţa