Craiova a început competiţia pentru un titlu pe care, până acum, în România, l-a avut doar municipiul Sibiu, în anul 2007. Hermannstadt-ul lui Klaus Iohannis nu s-a dezis, de atunci şi până acum, de acest titlu, care se menţine chiar şi neoficial. Primarul Sibiului a vorbit, pentru GdS, despre felul în care a reuşit să păstreze cetatea cu iz medieval la rangul din 2007. Secretul său? Nu există. E vorba doar de felul în care ştii să-ţi apropii comunitatea.

Anca Ungurenuş: Craiova a intrat în cursa pentru a deveni capitală culturală europeană, însă nu este suficientă doar activitatea culturală. Noi avem mii de câini pe străzi şi ei sunt un adevărat pericol pentru oameni. Dumneavoastră cum aţi rezolvat problema aceasta?

Klaus Iohannis: Problema câinilor comunitari în oraşele din România este endemică, încă nu a găsit nimeni soluţia ideală. Eu cred că în Sibiu am găsit o soluţie foarte bună şi pot să v-o descriu pe scurt. Este, însă, o soluţie care cere răbdare. Noi am construit un adăpost pentru câinii comunitari, am înfiinţat chiar un serviciu public care se ocupă expres de problema câinilor comunitari. Metoda este relativ simplă: câinii comunitari din oraş sunt prinşi, duşi la centru, trataţi, în sensul că sunt sterilizaţi, şi sunt puşi la dispoziţia sibienilor pentru a fi adoptaţi. Sunt păstraţi acolo o vreme, o săptămână sau două. Dacă nimeni nu vine să-i ia, ei sunt eliberaţi înapoi în oraş, dar, sigur, sterilizaţi. Evaluările noastre şi ale specialiştilor în domeniu sunt că problema câinilor comunitari se va rezolva undeva între şapte şi zece ani. În Sibiu am început, efectiv, din anul 2009, când am înfiinţat serviciul public. Din anul 2010 a intrat în funcţiune centrul pentru câinii comunitari şi, deja, în nici trei ani, se vede un progres remarcabil, sunt mult mai puţini câini comunitari. Abordarea sibienilor este mult mai constructivă. În paralel