Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) a lansat luni în dezbatere publică Strategia Naţională pentru Tineret 2014-2020, menită să sprijine incluziunea socială a tinerilor, în condiţiile în care cea mai ridicată rată a sărăciei absolute, 8,4%, se înregistrează la grupa de vârstă 15-19 ani, iar România are cel mai ridicat nivel de sărăcie în rândul tinerilor angajaţi cu vârste între 18 şi 24 de ani - 30,7%, faţă de 11,2%, în UE.
Strategia anunţată de minister în luna mai 2013 a fost lansată luni în dezbatere de secretarul de stat în MTS Cristian Cosmin, de Ziua Internaţională a Tineretului, precizând că România nu a mai avut un astfel de document din 2005.
Potrivit lui Cosmin, populaţia tânără cu vârste între 15 şi 34 de ani a scăzut constant din 2001, ajungând acum la şase milioane, potrivit Mediafax.
Strategia în domeniul tineretului are ca obiectiv principal incluziunea tinerilor pe patru paliere - cultură şi educaţie non-formală, participare şi voluntariat, muncă şi antreprenoriat, sănătate şi sport.
Documentul pleacă de la faptul că rata sărăciei absolute este cea mai ridicată la grupa de vârstă 15-19 ani: 8,4%.
Strategia Naţională are stabilite şase domenii de intervenţie. Primul este inegalitatea socială, în condiţiile în care peste un sfert dintre tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani trăiesc în sărăcie relativă (28,1%), ceea ce plasează România pe ultimele trei locuri în Uniunea Europeană.
Un alt domeniu de intervenţie este excluziunea socială - peste o treime dintre tineri sunt la risc de excluziune, adică 40,3%, faţă de 24,3% în UE.
Apoi, sunt vizate ocuparea şi antreprenoriatul, pornind de la faptul că România are cel mai ridicat nivel de sărăcie în rândul tinerilor cu vârste între 18 şi 24 de ani care lucrează - 30,7%, faţă de 11,2% în UE.
Un alt domeniu de intervenţie face referire la educaţia non-forma
