Reprezentanţii comunităţilor româneşti din Valea Timocului, nordul Bucovinei, sudul Basarabiei şi Bulgaria au prezentat, la Izvoru Mureşului, problemele cu care se confruntă, cerând statului român sprijin pentru păstrarea identităţii naţionale şi obţinerea unor drepturi, ca minorităţi în acele ţări.

Reprezentanţii comunităţilor româneşti din ţările din jurul frontierelor României şi din Balcani au prezentat, luni, la dezbaterile de la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, judeţul Harghita, preşedintelui Traian Băsescu şi ministrului Apărării Naţionale, Mircea Duşă, problemele cu care se confrunţă în statele în care trăiesc.

Părintele Boian Alexandrovici, reprezentantul românilor din Valea Timocului, a declarat că, începând din 1883, când "au fost legaţi" de Serbia, celor 350.000 de români care trăiesc în 154 de sate româneşti şi 48 de localităţi mixte, li s-a interzis să înveţe limba română la şcoală şi să se roage în limba maternă.

Potrivit acestuia, "fără ajutorul, fără sprijinul Ţării Mame, România", românii din Timocul sârbesc vor dispărea "în scurt timp".

"Nici astăzi nu avem voie să învăţăm limba română şi să ne rugăm lui Dumnezeu în limba română. Statul sârb ne-a împărţit în români şi vlahi, pentru că vor să rupă legătura cu Ţara Mamă. Important e să ne ajutaţi să construim biserici, să dăm un salariu unui preot care să ne ajute să ne păstrăm identitatea, cultura şi limba noastră românească. Să ne ajutaţi acum, când se mai poate face ceva", a spus părintele Boian.

La rândul său, Vasile Tărâţeanu, reprezentantul românilor din Ucraina, a afirmat că situaţia comunităţi româneşti din "nordul Bucovinei se complică de la o zi la alta", devenind din ce în ce mai grea.

Potrivit acestuia, legile adoptate de Parlamentul Ucrainei, care ar acorda, aparent, drepturi comunităţii româneşti, închid şcolile cu predare în limba r