Reporter: Domnule Alexandru Lăpuşan, cititorii noştri vă cunosc de multă vreme drept un comentator acid şi pertinent al actualităţii româneşti prin intermediul editorialelor pe care publicaţia noastră le găzduieşte şi care au declanşat, nu de puţine ori, polemici mai mult sau mai puţin cordiale. De data asta, vă prindem acasă şi vrem să aflăm mai multe despre omul Alexandru Lăpuşan.
Alexandru Lăpuşan: Nu am să fiu eu judecătorul propriei mele activităţi dar, într-o privinţă, mă declar perfect de acord cu dumneavostră: sunt acasă! Am bătut lumea asta în lung şi-n lat dar, pentru mine, „acasă” înseamnă aici la Fodora. Ai mei vin din Fodora-Gîlgău, mama şi din Podiş-Ileanda, tatăl. Rădăcinile mele sunt aici. Fidelitatea faţă de ţară, respectul faţă de părinţi şi educaţia primită s-au constituit în principii şi valori pe care m-am sprijinit în viaţă. Mă gândesc totdeauna cu drag la Valea Someşului. Şi câteodată mă apucă un dor…. Am contribuit cum şi cât am putut la unele realizări din zonă: podul peste Someş şi Biserica din Fodora, introducerea telefoniei moderne sau a gazului metan in mai multe localităţi someşene, etc. Mă bucur să mă număr printre ctitorii Sfintei Mănăstiri Nicula. În semn de recunoaştere a eforturilor în susţinerea intereselor comunităţii, am primit titlul de Cetăţean de Onoare al comunei Gîlgău.
Rep.: Dacă tot aţi deschis subiectul, judecând după faptul că sunteţi titularul unei Diplome de apreciere acordată de către Episcopia Sălajului, păreţi a fi o persoană foarte ataşată de Biserică.
A.L.: Mă consider ataşat de valorile religioase şi morale în general. În ce priveşte Biserica, pentru comunităţile de pe Valea Someşului, fructificând şi activitatea unor preoţi de bună calitate, ea chiar a reprezentat de-a lungul timpului, şi reprezintă în continuare, o coloană vertebrală pentru comunitate. Au existat excese şi în Biserică dar, p
