Am stat de vorbă cu câţiva dintre sătenii din Bodeşti, care s-au plâns de pagubele pe care le înregistrează de pe urma mistreţilor la culturile de porumb. „Trebuie să ne păzim porumbul, că vin mistrteţii şi praf îl fac. Iar noi, cei care am trudit să arăm pământul, să-l semănăm şi să prăşim porumbul, trebuie să nu dormim nopţile să stăm de pază. Fără puşcă, că nu avem voie să împuşcăm mistreţii, fără capcane, că ne sar în cap cei de la asociaţiile de vânătoare şi fără focuri, că ne amendează pompierii. Nici nu ştim cum este mai bine să procedăm, că legile de astăzi apără mistreţii, nu oamenii. Parcă ne-am şi săturat ca în fiecare an să pierdem cel puţin jumătate din recoltă, aşa, de dragul ecologiştilor. Iar la vreme de iarnă, când se organizează vânători cu străinii pe bani grei, nimeni nu se gândeşte să acor­de vreo despăgubire cât de mică. Nu-i normal să fie aşa.”

Am stat de vorbă cu câţiva dintre sătenii din Bodeşti, care s-au plâns de pagubele pe care le înregistrează de pe urma mistreţilor la culturile de porumb. „Trebuie să ne păzim porumbul, că vin mistrteţii şi praf îl fac. Iar noi, cei care am trudit să arăm pământul, să-l semănăm şi să prăşim porumbul, trebuie să nu dormim nopţile să stăm de pază. Fără puşcă, că nu avem voie să împuşcăm mistreţii, fără capcane, că ne sar în cap cei de la asociaţiile de vânătoare şi fără focuri, că ne amendează pompierii. Nici nu ştim cum este mai bine să procedăm, că legile de astăzi apără mistreţii, nu oamenii. Parcă ne-am şi săturat ca în fiecare an să pierdem cel puţin jumătate din recoltă, aşa, de dragul ecologiştilor. Iar la vreme de iarnă, când se organizează vânători cu străinii pe bani grei, nimeni nu se gândeşte să acor­de vreo despăgubire cât de mică. Nu-i normal să fie aşa.”