Nimic, niciun argument, cu atât mai puţin unul legat de strategii electorale adoptate în vederea unor alegeri viitoare, nu justifică declaraţiile revizioniste, naţionalist-xenofobe făcute la Tabăra de vară a tineretului maghiar din Ardeal de la Borzont, judetul Harghita, de către Vona Gábor, preşedintele unui partid extremist maghiar pe nume Jobbik.

Liderul în chestiune a profitat, în cel mai fraudulos şi josnic chip cu putinţă, de o vizită în România şi de ocazia unui discurs la respectiva şcoală de vară spre a regenera cartea de vizită profund neeropeană şi a realimenta cardul de credit politic al partidului pe care îl conduce cu un pernicios capital provenit din reziduurile resentimentare ale unor nefericite experienţe ale istoriei.

Daunele elucubraţiilor militaro-istorice ale politicianului maghiar sunt încă şi mai grave şi cu atât mai consistente dacă luăm în calcul detaliul că ele s-au manifestat în faţa unor tineri, oameni născuţi după 1989, în două ţări foste comuniste cu un pasiv aproape mitic de adversitate şi resentimente, dar pe care apartenenţa la Uniunea Europeană şi la NATO nu doar le îndeamnă, ci chiar le obligă la privirea către viitor, la bună înţelegere, normalitate, echilibru şi prudenţă. Buna înţelegere şi vecinătatea cumsecade dintre România şi Ungaria trebuie să reprezinte în ambele ţări un interes naţional major, derivat între altele şi din condiţia de aliaţi în organismele euro-atlantice menţionate mai sus.

Şi aceasta pentru că e limpede pentru oricine că Europa instituţionalizată, Uniunea Europeană şi NATO nu vor mai accepta niciodată izbucnirea unor conflicte interetnice, după precedentul sângeros din fosta Iugoslavie. Stau mărturie reacţiile tot mai ferme, atitudinea tot mai pronunţat negativă, dezavuările din ce în ce mai repetate şi mai categorice la adresa derapajelor naţionaliste ale guvernului maghiar condus de premi