Ultimul număr apărut al revistei Memoria ethnologica, editată de Centrul judeţean pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale Maramureş (director Ştefan Mariş), cuprinde numeroase studii, articole, recenzii şi colecţii de folclor.

Primul studiu din acest număr al revistei (semnat Grozoiu, Loredana Maria Ilin) este

privitor la simbolismul bine definit al colacului în spaţiul etnografic oltenesc. Acesta nu diferă compoziţional şi are doar dimensiuni şi forme simbolice variate ornamentate potrivit tradiţiei locale, fiind executat de femei specializate în arta “modelării aluatului.” Bogată şi interesantă este categoria colacilor care marchează principalele momente ale vieţii omului, dar şi cei care se împart pentru sufletul morţilor, care, potrivit tradiţiei, revin printre cei vii la diferite sărbători de peste an.

În „Departe de modernitate, departe de munte”, Sandro Piermattei analizează teritoriul Munţilor Sibillini în cadrul procesului de deruralizare, un spaţiu deschis şi permeabil la schimbările modernităţii în mod constant, în permanentă legătură cu teritoriile vecine, cu care are întotdeauna o ţesătură complexă de relaţii economice, sociale şi culturale.

Carmen Dărăbuş analizează arta naivă a şcolii de pictură din Uzdin, localitate cu populaţie majoritar românească din Banatul sârbesc, în cadrul artei naive a altor comunităţi viovodinene. Este o artă care îşi dublează funcţia estetică printr-o afirmare identitară.

Pamfil Bilţiu a realizat un studiu asupra ceremonialului funebru în câteva sate care alcătuiesc un nucleu arhaic al zonei Vrancea, analizând principalele rituri, în special substratul mito-magic al acestora, obiectele de cermonial şi etnografice folosite în cadrul respectivelor rituri. Partea a doua a studiului reproduce întregul ceremonial funebru, cu evidenţierea dif