Câţiva dintre locuitorii comunei Moşna, judeţul Sibiu, trăiesc şi astăzi în gospodării care, prin modul în care sunt concepute, sunt unice în România. Gospodăriile atrag an de an sute de turişti străini, încântaţi nu doar de felul cum sunt făcute ci şi de bucatele tradiţionale româneşti cu care îi întâmpină localnicii.

La aproximativ 80 de kilometri de Sibiu, într-o zonă cu oameni gospodari şi peisaje de poveste, sute de turişti străini admiră în fiecare an câteva gospodării care, prin modul în care au fost concepute de vechii localnici saşi, sunt unice în România.

Întâi şura şi-apoi casa

24 de gospodării din Moşna, situate pe mai multe străzi, te primesc cu şuri impunătoare în partea din faţă, curţi foarte mari şi doar la ceva distanţă, în spate, cu vechile case săseşti, marea majoritate cumpărate de noi proprietari şi reabilitate.

”În genul acesta casele s-au făcut în partea asta de comună pentru că, în locul în care ele sunt acum amplasate fiind o mlaştină, prima dată s-a construit şura şi după aceea casa de locuit, fiind un avantaj mare şi pentru faptul că, spre exemplu, cum aveau animale înainte, nu mai trebuie să vii cu tot fânul până în spatele casei. Specificul ăsta cu şură înaintea casei e unic în toată România”, povesteşte zâmbind Romulus Diac (56 de ani), responsabil de căminul cultural din localitate şi angajat la Primărie.

Pentru că e distanţă aşa mare de la poartă până la casă, localnicii se şi întâlneau „altfel” decât restul satului. Nu „la şosea”, ca toată lumea, ci treceau unul la altul prin porţi puse undeva la jumătatea distanţei dintre casă şi şură.

„Ce mai era specific aici era comunicarea între aceste case. Fiecare casă, în partea din stânga şi cea din dreapta, are câte o poartă. Ei practic nu ieşeau până la şosea, treceau unul la altul prin portiţele puse undeva î