Politicienii clujeni –atât cei ai puterii, cât şi cei ai opoziţiei - recunosc că traseismul, parlamentul uriaş şi dispreţul clasei politice faţă de aplicarea legii sunt principalele cauze pentru care românii nu au încredere în instituţiile politice, însă dau vina unii pe alţii. Românii au cea mai mare încredere în Primărie, Armată, Biserică şi ONU, iar cea mai puţină în partidele politice, ANSVSA, patronate şi FMI, potrivit unui sondaj INSCOP realizat în luna iulie şi dat publicităţii zilele trecute. Barometrul relevă astfel o scădere a încrederii românilor în instituţiile politice, în timp ce cota de încredere în instituţiile executive, sociale sau private şi internaţionale înregistrează fluctuaţii uşoare. Instituţia politică în care românii au cea mai mare încredere este Primăria, 37,9% dintre respondenţi răspunzând în acest sens, faţa de 41,3% la sfârşitul lunii mai, urmată de Curtea Constituţională a României cu 35,7% faţă de 32,7% la sfârşitul lunii mai şi Guvern cu 35,6% faţă de 37,3% în măsuratoarea precedentă. Partidele politice, pe ultimul loc la capitolul încredere Parlamentul este cotat, în sondajul INSCOP, cu 25,8% încredere multă şi foarte multă în iulie, faţă de 29,1% încredere la finalul lunii mai. Preşedinţia era cotată în luna mai cu 25,6% încredere, înregistrând în iulie 25,1%. Consiliul Judeţean beneficiază de încrederea a 32,9% dintre respondenţi (faţă de 33,1% în mai). Partidele politice continuă să ocupe ultimul loc în topul încrederii în instituţiile politice cu 14,7%, faţă de 16,8% în sondajul realizat la finalul lunii mai. Analiza evoluţiei încrederii în instituţiile politice în ultimele luni indică faptul că pierderile cele mai mari de încredere - măsuratoarea din luna martie, comparativ cu măsuratoarea din iulie - au înregistrat în ordine, Parlamentul (cu o pierdere de 5,3 procente), Primăria (cu o pierdere de 5,2%), Guvernul (cu o pierdere