Tiberiu Dolniceanu a promis ieri, la revenirea acasă a echipei de sabie de la Mondiale, că la următoarele competiţii importante ne vom revanşa în faţa Rusiei, după ce acum am luat locul 2

Dolniceanu nu se aştepta ca România să ajungă în finală

Alin Badea spune că maghiarii au făcut o atmosferă infernală, ca pe un stadion

În Gara de Nord sosesc zilnic zeci de trenuri, dar cea mai importantă „încărcătură” a ajuns ieri. În jurul orei 13:30, cu o întârziere de 80 de minute, trenul de la Budapesta aduce în Bucureşti cei mai laureaţi scrimeri români de la Campionatul Mondial. Echipa de sabie, proaspătă vicecampioană mondială, coboară pe peronul numărul zece. Rudele, prietenii şi câţiva oficiali de la Federaţia Română de Scrimă sar să-i îmbrăţişeze pe Tiberiu Dolniceanu, Alin Badea şi Iulian Teodosiu. Caractere puternice pe planşe, cei trei se înmoaie în faţa valului de laude şi de admiraţie. „Uau. Ce mulţi aţi venit!”, exclamă Tiberiu, liderul unei formaţii pe cât de tinere, pe atât de promiţătoare.

Lumea din vagoanele din spate trece admirativă pe lângă cei trei sabreri, iar la un moment dat se aude vocea unui băiat de circa opt ani: „Mami, de ce au primit flori?” Răspunsul părintelui vine imediat: „Sunt băieţii ăia de la scrimă. Sunt campionii noştri”. „Vreau şi eu să fiu campion”, e replica puştiului.

„Nu visam la finală”

Cu braţele pline de flori, Tibi ne împărtăşeşte primele impresii de la Budapesta. „Nu mă aşteptam la trei medalii la începutul anului, dar e bine că pot face faţă şi la individual, şi la echipe, mai ales cu această formaţie tânără. Ne bucurăm că am reuşit să batem Ungaria la ea acasă şi apoi Belarusul. În finala cu Rusia s-a văzut că au fost mai experimentaţi. Noi ne-am făcut treaba în cantonament, l-am ascultat pe Covaliu şi a ieşit bine. Am plecat cu gândul să câştigăm o medalie,