Noua formulă de finanţare a instituţiilor de învăţământ preuniversitar în funcţie de numărul de elevi dezavantajează şcolile mici, care, fără susţinere suplimentară de la buget, riscă să dispară, spun şefii direcţiilor Educaţie din raioane.

Majoritatea instituţiilor preuniversitare din Moldova au trecut, de la 1 ianuarie, la formula de finanţare bazată pe principiul „banii urmează elevul“, care presupune că şcolile primesc resurse de la stat în funcţie de numărul de elevi. La mai mult de jumătate de an de la implementarea noii modalităţi de finanţare, reprezentanţii Ministerului Educaţiei încă nu se pot pronunţa referitor la eficienţa acesteia, abia urmând să analizeze rezultatele. Totodată, unii şefi ai direcţiilor raionale de învăţământ se plâng că şcolile mici nu se pot descurca cu banii alocaţi după noua formulă.

Deficit bugetar de 50%

În raionul Cahul, au trecut la autogestiune 44 de instituţii preuniversitare din cele 52 existente. „În general, este o idee bună să se dea bani per elev. Sunt avantajate mai ales şcolile cu un număr mare de copii. Nu şi cele mici, care vor muri la propriu. Au fost nevoite să reducă din orele extracurriculare, să dea afară oameni“, susţine Tatiana Hulub, şefa Direcţiei Generale Învăţământ, Tineret şi Sport din Cahul.

Avem o şcoală mică. Cu sistemul banii urmează elevul, alocaţiile ne ajung doar pentru salarii.

Ala Prodan, directoarea şcolii primare din Parcani, Şoldăneşti

Potrivit funcţionarei, în urma trecerei la noua formulă de finanţare, şcolile din Cahul s-au pomenit cu un deficit bugetar de 40% pentru perioada ianuarie-iunie. „Anul acesta diferenţa a fost acoperită integral de stat. Însă în 2014 statul va acoperi doar 50% din banii lipsă şi va fi mai greu“, a menţionat Tatiana Hulub.

„Nimeni nu fură banii, aceştia ajung la elevi“

Şeful pe Învăţământ din Şoldăneşti, Gheorghe Danda