Lumile extraterestre au stimulat din plin imaginaţia omului, mai ales din secolul al XVII-lea, când s-au făcut primii paşi într-o lume ce-ncepuse timid să se tehnicizeze. Un francez de care a uitat aproape toată lumea, Savinien de Cyrano de Bergerac, pe care ultimul romantic, Edmond Ronstand, l-a făcut şi mai nemuritor cu piesa “Cyrano de Bergerac” care, după scurgerea deceniilor va fi ecranizată, cu Gérard Depardieu în rolul principal, deci un francez, Cyrano de Bergerac, a scris, în 1657) ceea ce este considerat azi prima scriere SF, “L’Autre Monde”, compusă din două părţi, “Histoire comique des États et Empires de la Lune” şi “Histoire comique des États et Empires du Soleil”. A trebuit să apară Ray Bradbury cu ale sale “Cronici marţiene”, publicate-n 1950, când moare Edgar Rice Burroughs, cel ce scrisese, în 1912, “Cuceritorii planetei Marte”. Interesul pentru planeta roşie este reactivat şi mai puternic de scrierea lui Bradbury. Vor urma o serie de ficţiuni mai mult sau mai puţin izbutite. Dar ieri, 13 august, mass-media occidentală ne atrage atenţia că interesul pentru planeta Marte a intrat într-o nouă fază.
Acum, în august, s-a aflat că, din aprilie, o societate olandeză, numită “Mars One”, are ca scop, declarat oficial, să trimită oameni pe Marte, începând cu anul 2022. Deci cu opt ani mai devreme decât Statele Unite, NASA planificând trimiterea de oameni începând cu anul 2030. Dar cine vrea să plece pe Marte, într-o călătorie pe care mulţi o consideră sinucigaşă? Adevărul este că “Mars One” nu duce lipsă de doritori, chiar dacă pentru început nu s-au înghesuit prea mulţi. La început au fost doar patru, unul dintre ei vopsindu-şi faţa-n verde, aluzie la ceea ce se crede despre marţieni, dacă există, că au epiderma de culoare verde.
în scurt timp, “Mars One” s-a trezit cu peste o sută de mii de cereri de înscriere pentru plecarea pe Marte.
Un
