Mega-proiectul canalului Dunăre-Bucureşti începe să se mişte încet-încet. Conform declaraţiilor preşedintelui Consiliului Judeţean Călăraşi, Răducu Filipescu, studiul de fezabilitate a fost reluat, fiind reactualizat.

“Vreau să vă dau o veste care sper să bună şi care să nu fie un foc de paie. S-a reluat SF-ul pentru actualizarea proiectului Dunăre-Bucureşti. Este un lucru extraordinar! Înseamnă că prin nişte cabinete au avut loc nişte discuţii vizavi de posibilitatea construirii acestui canal. În noul SF, din câte am informaţii, se face o economie consistentă faţă de preţul iniţial, şi se va ajunge undeva la 2 miliarde de euro, astfel încât preţul să fie acceptabil pentru o finanţare sigură”, a spus Filipescu, întro conferinţă de presă.

În luna iunie a acestui an, experţii Comisiei Europene, citaţi de stirileprotv. ro, spuneau că acest canal va fi finanţat cu bnai europeni, sprijinul financiar fiind în valoare de 1,7 miliarde de euro.

Cel mai mare proiect din Regiunea Sud-Muntenia

În urmă cu doi ani, cel mai mare proiect din Regiunea Sud Muntenia, abandonat după Revoluţie, cel al construirii canalului, a fost resuscitat de Camera de Comerţ şi Industrie Călăraşi. „Este un proiect generos, care deschide perspective deosebite de dezvoltare nu numai pentru judeţul nostru şi pentru zona de sud a ţării, ci pentru România, în general, căci Bucureştiul va deveni un port la Dunăre, legat direct de Belgrad, de Budapesta, de Viena, de Rotterdam…“, declara Marian Drăgan, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Călăraşi.

Peste o mie de persoane, în exploatare

După mai bine de 20 de ani, proiectul va fi reluat. Punctul terminal al canalului va fi la la Glina, în apropiere de Bucureşti. Planul conţine trei poduri: la Fundeni, Vasilaţi şi în oraşul Budeşti, toate cele 3 localităţi aflate în judeţul Călăraşi P