Mai ţine cineva minte că în 2004, la al doilea tur pe muchie al prezidenţialelor, votanţii lui Vadim Tudor au decis rezultatul, deşi şeful lor nu dăduse indicaţii directe, alegînd pe ofiţerul de marină fost rezident la Anvers şi indiscutabil bărbat, contra profesorului de drept internaţional prezentat ani de zile în ”România mare” ca gay? Eu îmi mai aduc aminte, că la ora aceea eram dată în judecată de mai toţi oamenii puternici ai zilei şi aveam mare nevoie să cîştige Băsescu (doar pentru că la noi justiţia e independentă, ce mai!), şi la fel îşi aduce aminte şi Vadim Tudor, care a zis zilele astea că el este părintele naţionalismului românesc şi că a-l despărţi pe el de această funcţie e ca şi cum l-ai da afară pe monstrul din Loch Ness din lacul care îi poartă numele. Are dreptate, pe fond, deşi nu pe formă, că monstrul e numit după lac, şi nu invers, dar altfel aşa e. Vezi însă că pe locul monstrului e mare bătălie, nu doar ”şarpele” Funar cel care ”crede că Isus e pui de geto-dac” vrea să ia locul şi electoratul, dar şi o trupă întreagă de politicieni, unul mai bărbat şi mai patriot ca altul. Traian Băsescu s-a plasat însă în poziţia fruntaşă pentru locul monstrului zilele astea, anexînd pe liderul Mişcării Populare cu tunsoare regulamentară, dl. Tomac, în timp ce dădea declaraţii belicoase la adresa Ungariei şi naţionaliste faţă de Republica Moldova.

Taberele de vară pe teme politice abundă în Harghita- Covasna în lunile de vară, la concurenţă cu cele ale tineretului de partid la mare. Balvanyos este cea mai veche, şi ca răspuns la ea (a fost totdeauna mai degrabă promaghiară) au apărut şi cele oficiale, de răspuns. În fiecare vară provoacă titluri, deşi în afară de faptul că lasă pe unii să se descarce, mai ales maghiari (Orban de 20 de ani bate cîmpii despre autonomie, şi din păcate a şi pus în practică diverse elemente nocive ale politicii