Din 25 octombrie, Directiva 24 spune că românii se vor putea trata la orice spital din UE și vor veni înapoi cu chitanța la CNAS, care le va rambursa costul tratamentului. În teorie, sună bine, dar din păcate, decontarea se va face la prețul autohton, care este cel mai mic din UE. Singurii care vor putea beneficia de binefacerile Directivei 24 sunt românii cu venituri peste medie.

Efectele unei astfel de prevederi vor fi limitate pentru români, tocmai prin prisma diferenţei uriaşe dintre preţurile practicate de spitalele occidentale şi valoarea rambursată de sistemul de asigurări de sănătate din România. Astfel, pentru un serviciu care costă mii sau zeci de mii de lei în spitale faimoase din Occident, sistemul din România rambursează câteva sute.Problemele ar putea fi mult mai mari, se arată în studiul "Directiva europeană care poate dinamita sistemul medical românesc", publicat de Centrul Român de Politici Europene .Potrivit autorului Vlad Mixich, există pericolul ca unele intervenții decontate de CNAS în întregime cu condiția ca acestea să nu se poată realiza în țară să nu mai fie decontate complet, odată cu introducerea acestei directive." Deşi unul dintre scopurile acestei Directive este acordarea de tratament tuturor cetăţenilor europeni mai degrabă în funcţie de necesităţile lor individuale decât în funcţie de statul membru din care provin, pentru pacienţii români acest obiectiv de asigurare a echităţii asistenţei medicale în spaţiul european, invocat în Directivă, va fi ratat. În ultimul deceniu, politicile de sănătate ale autorităţilor române s-au bazat pe subevaluarea tarifelor medicale plătite de CNAS furnizorilor de servicii. A fost singura soluţie prin care putea fi susţinut un sistem sanitar grav subfinanţat, dar nevoit să achiziţioneze tehnologie medicală la preţuri europene şi să se ridice la nivelul pretenţiilor europene ale asiguraţilor r