Studiile spun că, în România, mai mult de 16% dintre adolescenți sunt considerați supraponderali și cel puțin 11% dintre sunt ei suferă de primul grad de obezitate. Sursa: SHUTTERSTOCK

Tulburările alimentare apar în cazul adolescenţilor de ambele sexe. Potrivit studiilor, alimentaţia necorespunzătoare în perioada de creştere afectează greutatea corporală ca şi adult şi favorizează bolile cronice.

În apariţia obezităţii intervin o multitudine de factori: genetici, de mediu, psihologici şi sociali. Cercetările estimează că factorii genetici influenţează tendinţa de îngrăşare între 30 şi 50%. Supraalimentaţia duce şi ea la acumularea depozitelor de grăsime. Stilul de viaţă sedentar, consumul energetic redus la şcoală şi în timpul liber contribuie într-o măsură însemnată la instalarea sau accentuarea obezităţii. Un alt factor care conduce spre acumularea unui surplus de kilograme este şi consumul de alcool.

Alimentaţia corectă

Tinerii cu programul încărcat nu reuşesc să îşi menţină o alimentaţie echilibrată. Principala masă provine din produse de tip fast-food şi băuturi carbogazoase, cu toate că în şcoli este promovată alimentaţia sănătoasă. Aproximativ două treimi dintre adolescenţi consumă mai mult decât doza recomandată de grăsimi.

Cei mai mulţi abuzează şi de consumul băuturilor răcoritoare, cu un conţinut ridicat de zahăr, iar cafeina din băuturile carbogazoase conduce la apariţia tulburărilor de somn. Nutriţioniştii atrag atenţia şi că, în ciuda oricăror principii sănătoase, masa de bază a zilei este cea de seară, când adolescenţii vin de la liceu. Aceasta e cea mai consistentă şi conţine multe grăsimi şi carbohidraţi.

Pentru un regim de viaţă sănătos, este recomandat să se consume mai multe mese pe zi, iar ultima să fie cea mai redusă cantitativ şi să conţină o proteină slabă (peşte, carne slabă sau un lactat proaspăt), alături de l