Preţurile mici, mâna de lucru ieftină şi calitatea actului medical oferite de unele clinici private din România determină anual zeci de mii de străini să vină pentru a se trata la noi în ţară. Pe de altă parte, românii aşteaptă nerăbdători să poată beneficia de asistenţă medicală în spaţiul european, drept garantat de o directivă europeană pe care suntem obligaţi să o implementăm din octombrie 2013.

Preţurile practicate de specialiştii de la noi sunt atractive, şi, în unele cazuri, cu 40% mai mici faţă de tarifele din Germania, Italia sau Franţa. Cu toate acestea, cei din sistem spun că turismul medical din România este prea puţin dezvoltat. Potenţialul, însă, este foarte mare şi este axat pe două paliere: staţiunile balneoclimaterice şi serviciile de sănătate de vârf.

Staţiunile balneare, lăsate în paragină

În opinia medicului Vasile Cepoi, consilier guvernamental pe probleme de sănătate, piaţa turismului medical a regresat în ultimul an. „Staţiunile balneoclimaterice au fost lăsate în paragină şi nu mai atrag la fel de mulţi turişti ca înainte, din varii motive. Deşi ele au tradiţie, lipsa medicilor şi dezvoltarea urbanistică au anihilat din importanţa lor pentru sănătate“, a declarat pentru „Adevărul“ doctorul Vasile Cepoi, fost ministru al Sănătăţii.

„Pe lângă faptul că acele clădiri au ruinat din aspectul staţiunilor, au fost distruse şi o parte din resursele naturale, iar beneficiile asupra sănătăţii nu mai sunt aceleaşi, cu toate că România deţine o treime din resursele naturale din Europa. Avem o comoară pe care nu o punem în valoare“, a explicat consilierul primului-ministru.

Potrivit specialiştilor, această nişă poate reprezenta un „nou motor al dezvoltării turismului, dacă s-ar investi mai mult în infrastructură, în servicii şi dacă ar exista un plan eficient prin care staţiunile balneoclimaterice să fie r