Când a văzut pentru prima dată Maramureşul, de sus, de pe Dealul Ştefăniţei, i s-a tăiat respiraţia. Era în România deja de 9 ani, dar s-a simţit ca şi cum ar fi fost în Irlanda natală, în urmă cu sute de ani. Aşa a început povestea în care un irlandez, Peter Hurley, şi-a mobilizat voinţa şi cunoscuţii pentru a salva o comoară a României: Cimitirul Vesel de la Săpânţa. Cimitirul Vesel din Săpânța

Sursa: Primaria Comunei Sapanta Cimitirul Vesel din Săpânța

Manastirea Sapanta-Peri

Sursa: Primaria Comunei Sapanta Peter Hurley

Peter Hurley a cheltuit 143.000 de euro, în numai două zile, cam cât era un apartament bun într-un mare oraş la acea vreme, pentru a aduce invitaţi, turişti şi artişti, din Irlanda şi din România la Săpânţa.

Sursa: Peter Hurley

Vorbeşte limba română mai bine decât mulţi dintre politicienii care se perindă zi de zi la televizor, aruncă cu vorbe în stânga şi în dreapta, dar nu fac nimic pentru a salva satul românesc. În schimb, Peter Hurley a reuşit performanţa să îngroape "o casă într-un cimitir, în două zile", după cum singur povesteşte. Nu vă gândiţi că s-a apucat de săpat gropi, tulburând odihna celor trecuţi la cele veşnice.

Prin 2007, Nicolae Covaci i-a vorbit despre organizarea unui festival celtic. A început să se documenteze, să caute sponsori, dar investitorii se temeau să acţioneze, pentru că, tocmai în acea vreme, criza începuse să muşte din economii. Un an mai târziu, renumitul compozitor irlandez Shaun Davey a vizitat România, iar din această incursiune în satele din Maramureş şi mai ales din tradiţiile de la Săpânţa s-a născut opera "Vocile din Cimitirul Vesel", care redă poveştile sătenilor: hotărâre, suferinţă, umor tristeţe. Aceasta a fost prezentată în 2009 la Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu.

CITIȚI ȘI: Românii nu ştiu să îşi v