Ultima planetă descoperită de NASA, GJ 504b, seamănă cu o imensă bilă de gumă de mestecat, de culoare roz. Însă acesta nu este singurul lucru neobişnuit la această planetă. GJ 504b are o masă de patru ori mai mare decât cea a Jupiter, cea mai mare planetă din sistemul nostru solar. Acest lucru i-a făcut pe oamenii de ştiinţă să reconsidere teoria de formare a planetelor gazoase foarte mari.
Teoria, în cazul Jupiter, arată că această planetă s-a format în urma coliziunii unor corpuri spaţiale masive. A rezultat apoi un nucleu de sfărâmături care, învârtindu-se, a atras prin gravitaţie alte gaze şi corpuri spaţiale. Însă această teorie este valabilă doar pentru planetele care orbitează la distanţe de maxim 30 de unităţi astronomice (AU, 1 AU - lungimea semiaxei mari a orbitei Pământului în jurul Soarelui, aprox. 150 milioane de kilometri) de steaua lor, transmite Weather.com.
GJ 504b orbitează la o distanţă de 43,5 AU de steaua sa, astfel formarea ei nu poate fi explicată de oamenii de ştiinţă. „Descoperirea GJ 504b ne face să considerăm şi alte teorii de formare”, a declarat Markus Janson, unul dintre membrii echipei care a descoperit planeta.
GJ 504b are o vechime de circa 160 milioane de ani şi încă nu a ajuns la forma finală.
Ultima planetă descoperită de NASA, GJ 504b, seamănă cu o imensă bilă de gumă de mestecat, de culoare roz. Însă acesta nu este singurul lucru neobişnuit la această planetă. GJ 504b are o masă de patru ori mai mare decât cea a Jupiter, cea mai mare planetă din sistemul nostru solar. Acest lucru i-a făcut pe oamenii de ştiinţă să reconsidere teoria de formare a planetelor gazoase foarte mari.
Teoria, în cazul Jupiter, arată că această planetă s-a format în urma coliziunii unor corpuri spaţiale masive. A rezultat apoi un nucleu de sfărâmături care, învârtindu-se, a atras prin gravitaţie alte gaze şi corpu
