În 1850 domnitorul Barbu D. Ştirbey rectitoreşte biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului din Flămânzeşti/Flămânzeni, jud. Ilfov. Nu se cunoaşte numele constructorului sau al zugravilor ctitoriei domneşti de la 1850. Iconostasul şi mobilierul bisericii prezintă elemente neogotice ce ar putea indica meşteri străini ce vor fi lucrat şi în bisericile bucureştene de după Marele Foc.
Biserica văzută de pe moşia Buftea a familiei Ştirbey, perioada interbelică (A.N.R., fototecă, fond Barbu Ştirbey)
Cu ocazia sărbătorii de astăzi, Adormirea Maicii Domnului, vă propun o vizită la o biserică puţin cunoscută, aflată la Buftea, în apropierea capitalei.
Moşia Bucoveni intră în posesia familiei Ştirbey în toamna anului 1821, fiind primită de Elisabeta Cantacuzino ca zestre de la unchiul ei. În urma moartei premature a mamei ei, Elena Brâncoveanu (1787-1809), epitropul Elisabetei a fost marele ban Grigore Brâncoveanu (1770-1832), care şi-a înzestrat cu generozitate nepoatele.
În 1845 Barbu D. Ştirbey face un schimb de moşii cu Mănăstirea Radu Vodă, devenind proprietar al moşiei Flămânzeni. Cel mai probabil terenurile au fost folosite pentru vânătoare şi în scopuri agricole.
În 1850 domnitorul Barbu D. Ştirbey rectitoreşte biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului din Flămânzeşti/Flămânzeni. Amplasată pe malul lacului, biserica actuală a fost precedată de una de lemn de la mijlocul secolului al XVIII-lea, ctitorie a comisului Constantin Rîmniceanu. Nu se cunoaşte numele constructorului sau al zugravilor ctitoriei domneşti de la 1850.
Iconostasul şi mobilierul bisericii prezintă elemente neogotice ce ar putea indica meşteri străini ce vor fi lucrat şi în bisericile bucureştene de după Marele Foc. Merită amintit şi jilţul cu acvila domnească cu aripile larg deschise. Portretele votive ale domnitorului şi doamnei Ştirbey n
