Disparitia infloritoarelor civilizatii din estul bazinului mediteranean in urma cu 3.200 de ani ar fi fost rezultatul unei lungi secete, potrivit cercetatorilor francezi, care subliniaza rolul esential jucat de climat in istoria societatilor umane, scrie AFP.
Prabusirea politica si economica a unora dintre cele mai avansate societati de la acea vreme, precum micenienii sau vastul imperiu Hitit, la sfarsitul epocii bronzului, a fost pana acum atribuita distrugerilor provocate de invaziile consecutive din Delta Nilului, coastele turcesti sau Siria si Palestina.
Autorii acestui studiu, publicat in revista americana PLOS ONE, au analizat polenul gasit in sedimentele lacului sarat din Larnaka, pe insula Cipru.
Schimbarile izotopilor de carbon, "semnatura chimica" a plantelor locale si din regiune, arata ca lacul a cunoscut o perioada umeda inainte de a seca progresiv. Aceasta ultima perioada corespunde unei secete de patru secole, care s-ar fi afla la originea prabusirii acestor civilizatii.
Analizand aceste date cu indicii arheologice precum tabelele cuneiforme si corespondenta dintre monarhi, cercetatorii au concluzionat ca aceasta criza de la finele epocii bronzului in Mediterana estica a fost "un episod complex care a rezultat dintr-o seceta provocata de o schimbare climatica. Aceasta a antrenat foamete, invazii straine si conflicte politice".
Potrivit cercetatorilor, condusei de David Laniewski de la Universitatea Paul-Sabatier din Toulouse, prabusirea acestor civilizatii pune in evidenta vulnerabilitatea societatilor care depind de agricultura.
"Este unul dintre cele mai bune exemple care arata cum o entitate economica si comerciala internationala, formata din multiple state, se poate prabusi din cauza unei schimbari climatice", afirma Lee Drake, profesor de arheologie la Universitatea New Mexico din
