România ar putea hrăni 38,5 milioane de oameni, dacă fermierii ar avea fructifica cele aproximativ 7 miliarde de euro alocate de Uniunea Europeană dezvoltării rurale şi agriculturii româneşti în perioada 2014-2020. Numai că, pe drumul către absorbția fondurilor europene, experiența acumulată de fermieri în perioada 2007-2013 este tristă. Sursa: Theodor Pana

În prezent, ţara noastră este un importator net de produse agroalimentare. În primele trei luni din 2013, deficitul comercial pe acest segment s-a ridicat la 308,8 milioane de euro, nivel aproape dublu faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă din 2012.

Anul acesta, recolta e bogată, dar consumatorii români vor beneficia doar pe termen scurt de reducerea preţurilor la legume şi fructe. Nici fermierii nu vor fi mai fericiţi, pentru că nu au la dispoziţie suficiente centre de depozitare a mărfii, astfel că trebuie să o vândă repede samsarilor. Din această cauză, adevăraţii producători sunt la un pas de faliment, avertizează preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu.

"Dacă în anul 2011, când a fost cel mai bun an agricol al României din ultima perioadă, preţul de achiziţie la angrosişti pentru un kilogram de floarea-soarelui era de 1,7 - 1,8 lei, iar în 2012 a variat între 2,0-2,2 lei, în acest an kilogramul se vinde doar cu 1,0-1,1 lei. O situaţie la fel de dramatică se înregistrează şi la grâu, unde în anul 2011 preţul de achiziţie era de 0,65-0,75 lei/kg, iar în 2013 este de numai 0,55-0,65, în condiţiile în care toate input-urile (motorină, energie electrică) s-au scumpit cu un procent cuprins între 25-35%", a subliniat Laurenţiu Baciu.

Fermierii au cerut statului să achiziţioneze surplusul, dar au fost refuzaţi pe motiv că legislaţia europeană nu permite asemenea "intervenţii pe piaţa liberă". Totuşi, în alte ţări