Gheorghe Cojocaru: „Problema modificării Constituției în vigoare sau a unei noi Constituții nu a fost inclusă în programul de guvernare al actualului Executiv.”

Vasile Botnaru de vorbă cu istoricul şi publicistul Gheorghe Cojocaru.

Gheorghe Cojocaru: „Unul din obiectivele majore ale fostei Alianțe pentru Integrare Europeană, asumat la începutul mandatului guvernului în frunte cu Vlad Filat, viza elaborarea și adoptarea unei noi Constituții, în locul Constituției actuale, votată în 1994 de o coaliție agrariano-socialistă, care avea ca prioritate integrarea Republicii Moldova în Comunitatea Statelor Independente. În intervalul care s-a scurs de atunci, Constituția agrariană și-a arătat limitele, fiind modificată în mai multe rânduri, nu întotdeauna, însă, într-o direcție bună. Merită numai să amintim aici „inovațiile” în materie de alegere a șefului statului, din 2001, care, în contextul politic din ultimii ani, a generat crize politice aproape insurmontabile.”

Europa Liberă: Şi, de fapt, a rămas o „bombă” încorporată în Constituţie care oricând poate produce aceleaşi efecte. Logic este să ne întrebăm dacă este actuală adoptarea unei noi Constituţii sau dacă are coaliţia proeuropeană suficient potenţial ca să obţină cel puţin modificarea Constituţiei dacă nu şi adoptarea unui text nou?

Gheorghe Cojocaru x Gheorghe Cojocaru Gheorghe Cojocaru: „Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să aruncăm o privire asupra programului de guvernare al actualei coaliţii proeuropene. Pe agenda Guvern, condus de Iurie Leancă, este înscris un set de priorități care încep cu sfera integrării europene și cea a creşterii economice durabile şi incluzive, fiind urmate de reformarea sistemului judecătoresc şi a organelor de drept, combaterea sărăciei, eficientizarea administrației publice și reforma administraţiei locale, dezvoltarea ag