Antoniu Obancia, cel mai nou partener al Zamfirescu Racoţi&Partners şi un cunoscut specialist în drept penal economic, vorbeşte pentru Capital despre modul în care sunt afectate afacerile acuzaţilor penal, dar şi despre felul în care poliţiştii, procurorii şi judecătorii din România privesc schemele economice complexe
Capital: Cum sunt afectate afacerile persoanelor cărora li se instituie sechestru asigurătoriu pe bunuri? Credeţi că ar trebui să se facă o separaţie mai clară între persoanele fizice implicate în dosare penale şi afacerile pe care le conduc acestea, ca entităţi juridice?
Antoniu Obancia: Sechestrul ca măsură asigurătorie este un aspect colateral. Aspectul principal rămâne acuzaţia de care este învinuită persoana în cauză. În primul rând, ceea ce afectează serios afacerea este acuzaţia penală însăşi. Dacă omul de afaceri este cunoscut şi are un business mare, în primul rând încrederea partenerilor comerciali are de suferit şi businessul lui suferă mai ales dacă asupra persoanei se iau măsuri restrictive, cum ar fi reţinerea sau arestarea.
Capital: Oamenii de afaceri pentru care începe să devină clar că vor fi acuzaţi de anumite infracţiuni îşi protejează afacerea? Cedează, de exemplu, controlul afacerii către alte persoane înainte de a ajunge pe banca acuzaţilor?
AO: Sigur că unii dintre ei sunt precauţi şi adoptă măsurile necesare. Depinde însă de situaţie, pentru că deseori ancheta este surpriză. Te ia cu mandat de aducere pentru o declaraţie ca martor şi rămâi acolo 24 de ore şi încă 29 de zile. Psihologic, tendinţa acuzatului este să revină la situaţia de dinainte. Pe măsură ce trece timpul, îşi dă seama că totul în jurul lui se năruie. Cauza pentru care se năruie nu este în principal sechestrul, este afectarea imaginii de om de afaceri onest.
Capital: În ceea ce priveşte infracţiunile
