Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Muzeul Naţional al Satului 'Dimitrie Gusti' organizează sâmbătă, 31 august şi duminică, 1 septembrie 2013, de la orele 15:00, cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului Tarafuri şi fanfare.

Cântece apărute în urmă cu sute de ani, din plămada ţărănească, au fost transmise prin viu grai, de la o generaţie la alta, şi impresionează auditoriul până la lacrimi. Vor demonstra acest lucru: nea Costină, lăutaru' din Cezieni (Olt), taraful din Goicea (Dolj), Fanfara din Dârvari (Mehedinţi), muzicanţi şi horitori din Maramureşul Voievodal, Taraful Gorjului, fanfara din Boroaia (Suceava), comunitatea din Vinerea (Alba), taraful din Soporu de câmpie (Cluj), fanfara din Lăpuşnicu Mare (Caraş Severin) şi taraful din Ianca (Olt).

«Nea Costină, lăutaru' din Cezieni, este preţuit de întreaga comunitate. Educat, carismatic, te primeşte în lumea lui cu naturaleţe şi îţi povesteşte cu mare însufleţire despre vechii lăutari, despre nunţile de odinioară, şezătorile şi horele satului, despre moş Coteţ cobzaru', de la care a învăţat atît de multe. Va veni la Festivalul Tarafuri şi fanfare singur, dar cu toată lumea lui adunată în suflet şi, ca poveştile să pară aievea, nea Costină lăutaru' ni le va aduce pe strunele viorii. Dacă vreţi să ascultaţi balade cântate ca la curţile boiereşti ale vechiului Romanaţi şi să-l vedeţi preţ de o clipă pe Iancu Jianu 'la umbră de păducel/ Cu carabina sub el', aveţi şansa dacă veniţi sâmbătă, 31 august, şi duminică, 1 septembrie 2013, de la orele 15:00, la Muzeul Naţional al Satului 'Dimitrie Gusti'», spune muzicianul Grigore Leşe, amfitrionul manifestării.

În anul 1911, la iniţiativa lui Ilie Bihoi Şutu, a fost înfiinţată fanfara din Lăpuşnicu Mare. La început, din fanfară au făcut parte doar 12 ţărani, care şi-au cumpărat instrumentele din bani împrumutaţi de la bancă. În anul 1928, la Lăpuşnicu Ma