Aşa capricioasă - ba prea ploioasă, ba prea caniculară - cum li s-a părut mai mereu manechinelor alese să ne prezinte rubrica Meteo la posturile TV, vremea din acest an a permis realizarea unor producţii agricole care, la unele culturi, sunt comparabile cu cele din 2011, de departe cel mai prielnic an pentru agricultura românească după dispariţia, în '89, a sistemului centralizat al CAP-urilor.
Cele mai mari producţii s-au înregistrat în sudul ţării, acolo unde există sisteme de irigaţii bine puse la punct de marii latifundiari români. Unul dintre aceştia, binecunoscutul Ioan Niculae, declara recent pentru revista "Capital" că pe malul Dunării a obţinut producţii, chiar mai mari decât cele din 2011, respectiv peste 7.800 de kilograme de grâu la hectar. Mediile prognozate de specialişti iau în calcul producţii de peste 5.000 de kilograme la hectar la grâu, 6.000 de kilograme la hectar la orz şi 3.000 de kilograme la hectar la rapiţă. Când vorbesc despre aceste cifre, oficialii de prin ministere asortează, imediat, câte un zâmbet savant. Să fim serioşi! În afara unor vagi facilităţi şi a subvenţiilor oferite de stat, veştile bune prezentate prin conferinţele de presă sunt, de fapt, veşti bune de la Dumnezeu, care s-a îndurat să mai dea un an de vreme bună, dacă tot batem pasul pe loc la investiţii şi la producţia economică. În fapt, cel mai probabil, producţia agricolă bună va salva infima creştere economică pe care mizează Guvernul şi Fondul Monetar Internaţional.
... veşti proaste din piaţă
"Dumnezeu îţi dă, dar nu îţi bagă în traistă", spune o vorbă veche românească, potrivită perfect situaţiei la zi din agricultura românească. Spaţiile de depozitare pentru cereale şi oleaginoase sunt mult sub producţia prognozată, astfel că producătorii, mai ales cei mici, sunt nevoiţi să vândă imediat recolta, la preţuri de nimic. Carte
