- Social - nr. 159 / 16 August, 2013 Stratul limbii romane (XII) Pronume relativ – este pronumele care face legatura dintre propozitiile subordonate si cuvintele din prepozitiile regente pe care le determina. Pronumele si adjectivele relative au, in general, aceleasi forme flexionare ca si pronumele interogativ. Ce, ca pronume interogativ (relativ) – adjectiv pronominal interogativ (relativ), este invariabil. In limba latina, diferentierea era realizata dupa gen, numar si c az (m. qui, f. quale, n. quod). Ex: "In foveam cadunt qui sine lumine vadunt. (In groapa cad cei ce merg fara lumina)”. Am tradus prin pronumele relativ compus cei ce (cei – forma redusa a pronumelui demonstrativ aceia si relativ invariabil ce). Intr-o paranteza "didactica”, as preciza ca acest pronume relativ compus creeaza dispute intre specialisti: unii recunosc unitatea morfologica (cei ce = cuvant compus), altii considera doua elemente (cuvinte) diferite cu independenta semantica. In urma cu vreo doi ani, comisia nationala de testare a absolventilor clasei a VIII-a a selectat o astfel de fraza care il continea pe "cei ce”. Atunci a fost mare (!) disputa daca o subordonata era subiectiva sau atributiva. A triumfat intelepciunea: s-au acceptat ambele raspunsuri corecte. Dragii mei cititori (parinti) exista ratiune in toate si copiii dumneavoastra sunt pe maini sigure (si minti intelepte). Disputele sunt intre profesori si nu implica elevii!... Deci nu cadem in groapa (in gropi), pentru ca mergem in lumina stiintei! (pe cat ne poate lumina si stiinta, cunoscandu-se existenta unor interpretari gramaticale!). Formele carele, carii sunt arhaice: "Laud osardiia raposatului Urechie – vornicul, carile (s.ns.) au facut de dragostea tarai letopisetul sau”. (Miron Costin: De neamul moldovenilor (…). "(…) oamenii domnesti, carii aveau numai libertatea lor, se alcatuiau din razesii ce-si vandusera mosia