Vremea în continuă schimbare le dă bătăi de cap agricultorilor români în fiecare an. Seceta și înghețul nu mai sunt privite, ca odinioară, drept niște riscuri, ci au devenit niște certitudini. Aproape că nu mai există fermier care să nu fi fost afectat de fenomenele meteorologice extreme care au apărut în ultimii ani.

Mai grav este că agricultorii nu pot face nimic pentru a remedia situația. Atunci când plouă, nu pot alunga norii, iar atunci când seceta le pune la pământ culturile, prea puțini au sisteme de irigații pentru a-și salva recoltele. Grav este și faptul că, în România, doar o treime din culturile agricole sunt asigurate, iar principalii clienți sunt marii fermieri și prea puţin agricultorii care conduc afaceri mai mici. Interesul celor asigurați este cu precădere pentru utilaje, dar nu toți fermierii își permit să-și asigure afacerile, cu atât mai mult cu cât o firmă asiguratoare nu va despăgubi niciodată stricăciunile provocate de grindină, furtună, ploaie torențială sau îngheț. Totul din simplul motiv că acestea nu pot fi prevenite.

Ani la rând Ministerul Agriculturii a încercat să găsească soluția optimă pentru a-i ajuta pe fermieri în astfel de cazuri. În cele din urmă, oficialii de la București au găsit o variană: fondul mutual.

„Eu cred că seceta este unul dintre factorii limitativi ai producției. Lipsa apei este factorul care influențează foarte mult veniturile aricultorilor. La acestea se adaugă și înghețurile timpurii, care nu pot fi asigurate de companii, de companiile de asigurări și ca atare noi ne-am gândit să legiferăm acel fond mutual care să le permită agricultorilor să treacă peste aceste situații dificile și să înlocuim legislația care odată cu integrarea noastră a dispărut, și aici mă refer la legea calamităților 381, care am fost obligați să o abandonăm și să găsim alte sisteme prin care să-i ajutăm. Iacătă noi am găsit,