Sute de suflete din satul Nadăș tră­iesc pe pământul lor ca niște iobagi. Asta după ce judecătorii au dat satul, cu tot cu construcțiile ridicate, unei familii din oraș. De ani buni, oamenii se chinuie să dovedească în instanță că retrocedarea celor 8.500 de hectare de pământ și pădure este ilegală, dar nimeni nu îi ia în seamă. O rază de speranță a apărut de curând. Sătenii au intrat în posesia unor documente originale, care dovedesc cui i-a aparținut, de fapt, terenul. Hectarele de pământ și pădure au fost date prin sentință judecătorească, încă din 2006, unei familii din Arad. Aceștia luaseră în îngrijire o bătrână evreică, ce se numără printre alți 17 moștenitori ai unui moşier din zonă. Sătenii spun că foarte rapid, instanța retrocedează acestei familii mai mult teren de cât avea, în realitate, moșierul. De atunci, sătenii se plâng că sunt în permanență amenintați de noii proprietari. „S-a dat întreaga suprafață fără nici o măsurătoare cadastrală”, a declarat un săten. Vecinul lui spune că oamenii sunt opriți să meargă pe un drum, care este vechi de când s-a înființat Nadășul. „Au pus bariere să nu mai putem merge cu căruța acasă pe acel drum. Mă simt ca și când aș fi fost legat de picioare. Toți ne simțim la fel. Noi nu putem merge niciunde că suntem urmăriți la tot pasul. Parcă am fi iobagi”, zice Ioan Badea. Oamenii spun că un urmaș al celui care deținea pământ în localitate le-a dat oamenilor mai multe documente în original. Acestea arată că moșierul și-a vândut, rând pe rând, o parte din acțiuni, unui avocat. Acesta deținea mai bine de 80 la suta din cele 4.500 de hectare deținute de grof. Cu noile documente la dosar, sătenii redeschid procesul și cer anularea sentinței prin care familia Colțeu a primit tot satul. Dosarul este judecat însă chiar de judecătoarea care a împroprietărit această fa­milie și care a decis respingerea solicitării lor. Judecăto