Directiva europeană care le va garanta pacienţilor români accesul la tratamente în orice ţară a Uniunii Europene începând cu luna octombrie 2013 ar putea „dinamita” sistemul autohton de sănătate, după cum se arată într-un studiu dat publicităţii de Centrul Român de Politici Europene (CRPE). La ora actuală, aproximativ 1% din pacienţii europeni folosesc servicii medicale în alte state membre decât cele în care sunt rezidenţi.
Mai exact, se arată în documentul citat, „în România lipsesc instrumentele prin care autorităţile ar putea evalua impactul liberalizării circulaţiei pacienţilor români în alte state membre UE”. Asta în condiţiile în care atât ministrul Sănătăţii, cât şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) au declarat că impactul directivei 24/2011 va fi unul redus.
„Aflată în faţa transpunerii unei directive importante pentru sistemele medicale europene, România este nevoită să adopte, silită de propriile-i politici medicale defectuoase, o strategie de tipul <
„Nu s-a făcut niciun calcul legat de impactul pe care această directivă îl va avea asupra sistemului de sănătate românesc. Din punctul meu de vedere, directiva ar putea să aibă şi efecte negative, mai ales că o serie de pacienţi care au un anumit venit vor prefera să meargă să se trateze în străinătate. Totuşi, există posibilitatea ca directiva să aducă un aflux de capital”, a explicat profesorul Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR).
Medicul a amintit că pe formularul E112 au fost o serie de probleme legate de implementare. „Dacă nu vom reuşi să ne adaptăm nici la această directivă, va fi destul de problematic, ma