În căutarea de noi pieţe de desfacere, România investeşte sume colosale în promovarea vinurilor în ţări terţe precum Japonia, China sau Rusia. Banii pot fi accesaţi, prin Programul Naţional de Sprijin al României în Sectorul Vitivinicol, de către producătorii români care vor să intre sau să se extindă pe aceste pieţe.

Numai pentru promovarea pe piaţa din Japonia, între 2012 – 2015, România are alocată suma de 1.000.000 de euro, potrivit Programului Naţional de Sprijin al României în Sectorul Vitivinicol 2014- 2018.

Tot pentru promovarea în Japonia, între 2012 – 2014, au mai fost alocaţi alţi peste 350.000 de euro.

Printre acţiunile de promovare s-au numărat şi degustările de vin, programate pe tot parcursul anului.

De exemplu, în luna martie, producătorul român de vinuri Senator a organizat o degustare în Sapporo, iar cei de la Jidvei, în Tokyo. Degustări de vinuri au mai fost organizate de către producători români şi în orașe precum Morioko, Sendai, Nagano sau Hiroshima.

De asemenea, pentru luna septembrie şi octombrie mai sunt programate alte degustări de vinuri româneşti în oraşele Nagoya, Kobe şi Tokyo.

Cât costă vinul românesc în Japonia

Murfatlar, Cotnari, Zarea sau Trei Hectare sunt doar câţiva dintre producătorii români care îşi vând produsele pe piaţa din Japonia.

De exemplu, potrivit site-urilor de comercializare din Japonia, o sticlă de vin Lacrima lui Ovidiu veche de cinci ani se vinde cu 4.000 de yeni, echivalentul a 136 de lei.

Există însă şi vinuri mai ieftine, cu un preţ ce porneşte de la 1.700 de yeni. De exemplu, o sticlă de Sec de Murfatlar Cabernet Sauvignon se vinde în Japonia cu 1.700 de yeni, echivalentul a 57,8 lei.

Acelaşi preţ de comercializare are şi Frâncuşa de Cotnari sau Riesling Premiat, în timp ce o sticlă de Chardonnay produsă în 2009, de Trei Hectare, se vinde cu 2.400 de yen