Un prieten îmi semnalează indignat felul în care au tradus flașnetele băsesciene articolul din The Guardian despre “autocraţie”. Unde zice acolo de dictatorul Ponta? Nu zice. E un articol scris din avion despre o stare nedemocratică aşa, care ar pluti peste Est ca un nor de la Cernobîl. Un articol slab cu interpretări idioate în presa română, nimic nou.

Dar prostia ridică uneori întrebări bune. Are Ponta tendinţe autoritare sau “autocrate” (asta e un soi de formă europeană a conducerii în forţă)? Pasajul din ziarul englez e unul despre o forţare eşuată a lui Ponta, cam atît:

In Romania last year, the prime minister, Victor Ponta, attempted what was widely seen as an abortive constitutional coup to unseat and impeach his rival and enemy, president Traian Basescu. He failed.

90 % la din articol este despre Viktor Orban. El pare să fie ameninţarea. Diferenţa dintre situaţia din Ungaria şi Rombulgaria e însă foarte mare şi plină de nuanţe pe care nici măcar cei din The Guardian nu le pot percepe. Pentru că Orban o fi el autocrat dar ştie să-şi atragă majorităţi de partea sa.

Ponta s-a speriat cînd a văzut susţinerea pe care o avea în 2012. N-a avut nici o clipă tupeul să-şi asume cererile grele ale cetăţenilor şi să înceapă o politică prin care să cenzureze cererile dure ale Troicii şi ale capitalului. Şi-a sacrificat rapid forţa politică pentru o viaţă uşoară la Victoria. La fel e şi în Bulgaria. Apar lideri mult sub cerinţele vremii. Orban manevrează mult mai deştept situaţia, de aia i se şi dedică lui articolul. Pentru că ştie să-şi cîştige susţineri de masă.

Sînt guvernările din România şi Bulgaria “în forţă”? SÎnt, în măsura în care lobbyul e formă de conducere. Astfel de guvernări “nepopuliste” sînt autoritare cu voie de la Bruxelles. Nu au susţinere populară reală decît pe termen scurt, iar apoi trădează invariabil interese minimale