Tigari, cafea, 100 de euro, caltabosi, carnati, vin sau whisky. Ce spagi, ce vremuri! Pe Traian Remes il privesti aproape cu duiosie cand afli unde a a ajuns bursa mitei - sume cu sase zerouri. 1 milion de euro pentru judecatoarea Carstoiu, 1,2 milioane de euro pentru sefii de la APIA, este numai bilantul ultimelor zile.

La prima vedere, sumele acestea uriase ar putea fi o veste buna - functionarii sunt mai greu de cumparat, pretul coruptiei e mai mare. Intr-un fel, asa si este pentru ca, iata, DNA se arata un instrument anticoruptie de temut. Dar suntem departe de un semn bun, dimpotriva as zice.

Adevarate concluzii nu sunt deloc imbucuratoare si spun multe mai ales despre economia subterana si despre profesionalizarea retelelor de coruptie.

Probabil ca nu isi imagineaza nimeni ca milioanele date mita sunt bani albi, impozitati. Este clar ca ele vin din strafundurile evaziunii fiscale. Avem o mostra, minuscula probabil, a sumelor rulate dincolo de orice control si impozitare. Cat de mare este coruptia, daca evaziunea este atat de mare?

Si apoi, daca aceasta e "investitia", cat e profitul? Nu ma refer la banii dati, de exemplu, de Dinel Staicu, pentru a-si cumpara libertatea. Dar in cazul APIA, cat ar urma sa fie profitul celui care a dat spaga de 1,2 milioane de euro, daca a meritat o asemenea investitie. Si, atentie!, discutam despre zona cel mai putin impozitata a economiei romanesti, agricultura.

Spaga creste asadar nu pentru ca este mai scumpa coruptibilitatea, ci si pentru ca disponibilul pentru ea, dar si profiturile de pe urma ei sunt tot mai mari. Si acestea sunt mai mari tot ca urmare a coruptiei. Adica un cerc vicios.

Coruptia este nu numai in expansiune, ci si cu mult mai profesionista. Priviti spre exemplu reteaua judecatoarelor corupte. Femeile lucrau cu multa metoda, bine gandita,