Să auzi forma unei tobe (proză scurtă)
de Bogdan Suceavă
Millennium Books, 2013
Un cronicar al vremii noastre. Un autor care sesizează limpede încrengătura evenimentelor şi felul în care ele derivă unul dintr-altul. Un scriitor român pe cât de lucid, pe atât de tandru şi de inventiv, unul dintre cei mai valoroşi ai generaţiei contemporane.
,,Asta se întâmpla pe vremea tristei istorii cu accidentul de la Cernobîl, la câţiva ani după defrişarea Pădurii Roşii şi după ce floarea-de-colţ dispăruse fără de urmă de pe Moldoveanu”, așa citim în culegerea de proză scurtă a lui Bogdan Suceavă şi pricepem că ne situăm într-o istorie recentă despre care nu ne-am lămurit încă suficient.
Talentul de a pune adevăruri esențiale în ţesătură ficţională nu i-a lipsit nicicând lui Bogdan Suceavă. El este un excelent analist al anilor ’90 mai cu seamă, atunci când comunismul se democratiza doar atât cât să pară suportabil, iar aceasta se întâmpla prin lucrarea oamenilor sistemului. Una dintre cele mai sugestive povestiri acoperind o temă care se regăseşte foarte des în proza autorului este cea din ,,Imperiul generalilor târzii’’ sau din ,,În Bucureşti, când se lasă seara’’. În primul caz asistăm la un furtiv atac de cord suferit de un general de securitate care nu se poate consola defel că va fi pensionat. Se stinge subit, dar în uniformă, gata să slujească pe vecie ,,Sfântul Sistem’’. Al doilea text revelează secretele atroce ale unei familii de ministru din vremea lui Ceauşescu şi felul în care se cerne tăcerea peste o crimă violentă comisă în vila din Cotroceni. Peste toate pluteşte ca o piază rea spectrul temutei Elena Ceauşescu. Căci multe dintre întâmplările din volum se consumă la Bucureşti, oraşul în care autorul a trăit suficient cât să-l înţeleagă.
Cei care au curiozitatea de a afla elemente inedite despre anturajul dictatorului Ceauşe
