Faptul ca Opozitia este ca un muribund care isi cauta groapa pentru somnul final e de natura sa dea frisoane pana si liderilor USL, nu doar veselilor reprezentanti ai fostei Puteri.

E usor sa intelegi angoasa lui Antonescu si Ponta - cand dusmanul e disipat, imprastiat, lesinat si iluzoriu, nici nu stii de unde se ridica brusc surpriza!

Apoi, cand nu stii la ce sa te astepti si nu iti cunosti adversarul, mai ales pentru ca el inca nu exista, nu stii nici cum sa te porti, nici ce plan de actiune sa desfasori.

Frica de necunoscut poate zdruncina planurile USL mai bine decat o fac Traian Basescu si Elena Udrea la un loc, oricat ar bate ei tara in lung si-n lat in toiul verii, in lipsa liderilor USL.

Pe de alta parte, lipsa fie si a unei intrezariri de prezidentiabil din partea Opozitiei atrage atentia asupra neputintei fostei puteri de a strange randurile pentru a contra cu adevarat marsul destul de sumbru al USL la butoanele guvernarii. Exista, desigur, cateva explicatii pentru aceasta situatie cumva paradoxala.

Singurul care stie si poate sa faca opozitie este Traian Basescu. Presedintele este insa atat de compromis, atat de uzat si harsait, incat lumea asteapta mai degraba sa scape de el decat sa-i mai asculte mesajele.

Dincolo de presedinte, Opozitia in intregul ei a demonstrat in ultimul an ca nu este capabila nici macar sa isi calibreze un discurs puternic si bine articulat, coerent si patrunzator, daramite sa se uneasca in jurul unui lider pe care sa il transforme in prezidentiabilul pe care sa il opuna lui Crin Antonescu.

PDL cu Vasile Blaga a rupt-o cu Traian Basescu, iar Elena Udrea agita atat de mult apele in interiorul partidului incat e aproape imposibil, chiar si pentru cel mai iubitor si infocat sustinator al democrat liberalilor, sa nominalizeze un potential candidat cu sa