Aplicarea legii şi demiterea celor în culpă ar şterge de pe hartă o bună parte din primăriile şi consiliile judeţene controlate de USL, ar îngusta şi îngreuna vizibil sursele de finanţare ilegală pentru partide, ar lăsa fără obiectul muncii pe mulţi care s-au aciuat în politică.

Baronii caută noi breşe în zidul de siguranţă al banilor europeni.Corul tânguielilor liderilor USL a ajuns la un ton isteric din pricina celebrei legi 161/2003, care nu le permite preşedinţilor de consilii judeţene, primarilor şi consilierilor să fie reprezentanţi în companiile de utilităţi publice. Miza presiunilor sunt proiectele de miliarde de euro pentru infrastructură, lucrări în care baronii, familiile ori interpuşii lor s-au obişnuit să ia decizii în consilii şi apoi să le valideze ca reprezentanţi care supervizează companiile. În ansamblu, un circuit binecunoscut de sifonare şi drenare a fondurilor spre sistemul politic prin repartizărea lucrărilor către firme agreate, reţea densă ce angrenează numeroşi aleşi ai USL.

Care este magnitudinea situaţiei? Mariana Gâju, prim-vicepreşedintele Asociaţiei Comunelor din ţară, din lotul constănţean al incompatibililor, avansează cifra de 80%, adică 1200 de aleşi USL în vizorul ANI. Premierul Victor Ponta recunoaşte aceeaşi situaţie în peste jumătate din localităţile ţării. De unde au apărut aceste cifre? Ştiu liderii USL ceea ce ANI încă nu a constatat? Cifra de 108 este singura certă şi documentabilă. Atunci de unde exagerarea? Cel mai probabil, pentru a ascunde într-o turmă de oi lupii care contează cu adevărat: preşedinţii consiliilor judeţene din Constanţa, Braşov, Hunedoara, primarul Sibiului etc.

Aplicarea legii şi demiterea celor în culpă ar avea efectul unei „bombe nucleare”, recunoaşte Mircea Geoană. Ea ar şterge de pe hartă o bună parte din primăriile şi consiliile judeţene controlate de USL, ar îngusta şi îngreuna