România a atras de la începutul anului 1,46 miliarde de euro din rambursările de la Uniunea Eu­ropeană, plăţile în primele şap­te luni ale acestui an fiind duble faţă de perioada similară a anului trecut, când în conturile beneficiarilor intraseră 784 de milioane de euro. Cu toate acestea, auto­rităţile mai trebuie să trimită spre rambursare încă 5 miliarde de euro până la finalul acestui an, având în vedere că România trebuie să trimită doar pe parcursul acestui an cereri de rambursare de 6,5 mld. euro. În caz contrar, tot ce nu trimite până la această sumă poate fi pierdut, dacă regulile UE nu se schimbă, în cadrul procedurii de dezangajare automată de fonduri (tot ce nu ceri să ţi se ramburseze în baza cheltuielilor efectuate, într-o perioadă anume stabilită, se întoarce la bugetul UE).

Diferenţa majoră în evoluţia încasărilor de la UE a făcut-o absorbţia din luna iulie. Rambursările din iulie au crescut spectaculos, când au intrat în România peste 700 mil. euro, sumă aproape egală cu tot ce a atras România ca rambursări în primele şase luni ale anului şi mai mare decât tot ce a primit în 2012. De la începutul anu­lui România a primit ram­bursări cu 329 mil. euro mai mult decât în întreaga perioa­dă a anului trecut, când României i-au fost rambursate fon­duri de 1,13 mld. euro.

Dacă trendul se menţine în lu­ni­le ce vin, atunci şi bugetul con­so­lidat va avea de câştigat pen­tru că, pe fondul ratei de ab­sorb­ţie scăzute, chel­tuielile sta­tului cu pro­iectele cu fi­nan­ţare ne­ram­bur­sa­bile au fost reduse, în pri­mele şase luni din an, cu 19% faţă de ace­eaşi perioadă a anului tre­cut, la 5,2 mld. lei (1,1 mld. euro). Sumele chel­tui­te din buge­tul consoli­dat cu proiec­te­le UE tre­bu­ie recu­perate de la Bru­xelles pen­tru că, dacă nu sunt recuperate, ele intră în calculul defi­citului bugetar. Pe fon­dul absorbţiei mo­des­te din prima part