După două reprezentații complet ratate, Fedal și-a recompensat fanii răbdători cu o tratație specială, exact atunci când prea puțini se mai așteptau la ceva bun. Roger și Rafa au produs unul dintre meciurile foarte bune ale anului, în pofida pronosticurilor pesimiste care anunțau, aproape pe linie, un masacru. Și a fost Federer cel căruia i se datorează, în bună măsură, calitatea neașteptată a meciului. La numai o zi distanță de un display horror în primul set cu Haas, elvețianul a răspuns cu una dintre cele mai curate și lăudabile performanțe ale sale din 2013. I-au trebuit opt luni să producă din nou un nivel de grație, dar orice fan Federer vă va spune că jocul său din primele două seturi a meritat așteptarea. Preț de 21 de game-uri, Federer a fost ireproșabil într-o proporție de 90 la sută: first-strike tennis, serviciu eficient și extrem de variat, forehand în zi de grație, selecție inspirată a loviturilor, erori gratuite foarte puține, rever la cote bune, apărare (mereu nebăgată în seamă) superbă în câteva ocazii. Federer a dominat pe serviciul său și s-a arătat mai de fiecare dată periculos la primire. A crescut gradual presiunea pe măsură ce îi creștea încrederea în el, cu fiecare hold făcut în mai puțin de 90 de secunde. A făcut să pară ridicole toate criticile pe care le-a adunat în ultimele luni.

Dincolo, Rafa a încercat să fie agresiv încă din start, dar a părut un pic surprins de replica peste măsură primită și a avut nevoie de ceva timp ca să-și recanalizeze energiile. De multe ori a fost pedepsit pentru mingile prea scurte și prea pe centru și a avut nevoie de multe eforturi ca să treacă de majoritatea serviciilor din prima parte a meciului. Dar era numai o chestiune de timp până când Rafa să crească și să-și ridice nivelul, împins din spate de fabuloasa sa încredere în sine și tenacitate, calități care ar trebui studiate în universități du