Egiptul nu mai răspunde la comenzile Washingtonului. Aliatul egiptean , care a încheiat treizeci şi cinci ani de pace istorică şi durabilă cu Israelul, plasat sub o infuzie generoasă de ajutor militar şi lăudat pentru stabilitatea sa remarcabilă, până la căderea lui Hosni Mubarak în 2011, este pe cale să întoarcă spatele protector său american.
Şi, după toate probabilităţile, acesta este doar începutul pentru administraţia Obama. Emisarii Washingtonului nu sunt ascultaţi, iar noile autorităţi de la Cairo au încetat să mai răspundă la apelurile zilnice ale secretarului american al Apărării, Chuck Hagel. Nici chiar generalul Abdel Fattah al-Sisi nu-i mai răspunde la telefon preşedintelui american Barack Obama.
Umilită, administraţia americană merge ca pe ouă: refuză pentru moment să taie ajutorul militar în valoare de 1,3 miliarde anual) şi doar a anulat manevrele militare „Bright Star“, programate pentru luna septembrie şi condamnat cu jumătate de gură represiunea din Egipt.
În disperare de cauză, Washingtonul a aderat la iniţiativa comună a Franţei, Australiei şi Marii Britanie, care au cerut, joi, o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU. Aceasta s-a încheiat, ca de obicei, cu o declaraţie la „reţinere maximă“ şi la „încetarea violenţelor“. Se simte deja o frustrare diplomatică a Statelor Unite nevoite să fie vioara a doua şi încep să înţeleagă amploarea dezastrului lor strategic în Orientul Mijlociu.
„Politica externă a SUA sub conducerea lui Obama a devenit minimalistă şi reactivă, spune Camille Pecastaing, profesor la Universitatea Johns Hopkins, citat de cotidianul „Le Figaro“. „Totul se reduce la utilizarea de drone ucigaşe în lupta împotriva terorismului. Şi cum să condamni uciderea a 1000 de persoane în Egipt, când tolerezi 100.000 de morţi în Siria?", se întreabă analistul.
În culise,
