„Uneori ma intreb daca barbatii si femeile sunt cu adevarat facuti unii pentru ceilalti”, a spus candva Katharine Hepburn, adaugand ca „poate ca ar trebui sa traiasca aproape unul de celalalt si sa se viziteze doar din cand in cand”. In ciuda declaratiei faimoasei actrite, barbatii si femeile prezinta o tendinta puternica de a trai impreuna in perechi monogame, desi perioada de timp si gradul de fidelitate variaza.

Cum a aparut acest comportament este un subiect foarte controversat in randul oamenilor de stiinta. Acum, un nou studiu a ajuns la o concluzie tulburatoare: in randul primatelor, si poate chiar in cazul oamenilor, monogamia a evoluat deoarece proteja bebelusii de uciderea de catre masculii rivali.

Traitul in perechi, ceea ce cercetatorii numesc „monogamie sociala”, a evoluat in mod repetat la animale, desi in proportii diferite. Astfel, aproximativ 90% din speciile de pasari sunt monogame social, probabil deoarece incubarea oualor si hranirea puilor sunt slujbe full-time ce necesita ambii parinti. La mamifere, insa, femelele poarta bebelusii in interiorul trupurilor lor si sunt singurele responsabile pentru oferirea laptelui necesar bebelusilor – astfel ca doar 5% dintre specii sunt monogame social. Acest lucru permite masculilor de mamifere sa exploreze si sa impregneze alte femele. Primatele, insa, par sa fie un caz special: aproximativ 27% din speciile de primate sunt monogame social; cateva studii recente efectuate de Christopher Opie, un antropolog de la University College London, alaturi de colegii sai au ajuns la concluzia ca monogamia sociala a aparut relativ tarziu in evolutia primate, acum aproximativ 16 milioane de ani (spre comparatie, cele mai timpurii primate au evoluat acum aproximativ 55 de milioane de ani).

Totusi, de ce a aparut monogamia sociala in randul mamiferelor, inclusiv la primate, date fiind numeroasele a