Considerată cea mai retrasă membră a Casei Regale din România, Principesa Irina a preferat tot timpul singurătatea şi o viaţă mai degrabă rurală. Transformarea ce avea să o aducă, în final, în boxa acuzaţilor a venit o dată cu ultima căsătorie

În 2011, Principesa Irina a României a participat la inaugurarea unei expoziţii în Bucureşti. Fotografiile ce au surprins acel moment o arată în compania soţului, John Wesley Walker şi a Principesei Margareta, arborând o semeţie demnă de o membră a unei Case Regale. În urmă cu câteva zile, o altă fotografie, realizată de către autorităţile americane, ne arată aceeaşi persoană total schimbată. Este vorba despre numai doi ani, intervalul scurs între fotografii, însă pare cel puţin o jumătate de viaţă. Cu o pereche de ochelari, fără toaletele regale şi cu faţa unei persoane profund speriate, la un pas să înceapă să plângă, Principesa Irina devenea suspectă pentru organizarea unor lupte de cocoşi şi pariuri ilegale la ferma lor din Irrigon, judeţul Morrow, statul Oregon (SUA).

Ce s-a întâmplat în tot acest interval? Aceasta a fost întrebarea ce a însoţit şocul şi consternarea tuturor celor care au cunoscut-o pe Principesă. Cum a fost posibil ca membra cea mai timidă, introvertită şi tăcută a Casei Regale să ajungă subiect principal al unei astfel de anchete? Cum s-a ajuns ca Principesa Irina, cea care şi-a croit, cel puţin la nivel declarativ, întreaga viaţă în jurul iubirii ei pentru animale să fie bănuită că ar fi participat activ la astfel de concursuri sângeroase?

Despre Principesa Irina se ştiu foarte puţine lucruri. Nu a a acordat vreun interviu, este extrem de rar pomenită de ceilalţi membri ai Casei Regale, iar apariţiile ei la ocazii oficiale au fost, cel puţin în ultimii ani, mai degrabă excepţionale. Cele câteva elemente biografice disponibile, menite să traseze măcar o schiţă preliminară a unui portret