După momentul dramatic de la JO din 1936, de la Berlin, când a fost scos de nazişti din ştafeta americanp de 4x100m pe motiv că are origini evreieşti, Martin Glickman (născut la 14 august 1917, în SUA, din părinţi români - decedat la 3 ianuarie 2001) a devenit crainic sportiv, unul dintre cei mai mari pe care i-a avut America.
După ce a renunţat la atletism, Glickman a cochetat cu baschetul, o pasiune din copilărie, şi cu fotbalul american (un an la Jersey Giants). Era, însă, mai interesat însă de o ”iubire” din facultate: transmisiunile sportive radio-televizate în direct. A început la posturi mici (WHN - 1939), dar a perseverat în noua profesie, consacrându-se drept primul mare comentator sportiv american. După drama de la Olimpiada din 1936, n-a mai vrut să comenteze curse de atletism, deşi, poate avea tot dreptul din lume A transmis tot ce a putut
S-a consacrat drept cea mai cunoscută voce care a relatat pentru radio şi pentru televiziune meciurile lui NY Knicks (baschet, 1946-1970) şi NY Giants (fotbal american, 1948-1971). Devenise atât de cunoscut, încât lumea de la meciurile lui Giants prefera să ţină tranzistoarele la urechi pe stadion. A transmis şi baseball, hochei pe gheaţă, curse de cai, wrestling sau rodeo. A fost iniţiatorul unui format revoluţionar, pro şi contra, în care părerile lui era contrate de un coleg de transmisie.. A format sute de alţi crainici.
Retras în 1992, în 1998 încă lucra la NBC, ca profesor de dicţie pentru prezentatori şi comantatori. Spre finalul anilor 80, a început să călătorească: ”Prea am stat o viaţă întregă prin cantonamente, prin moteluri şi aeroporturi în calitate de crainic care se deplasează la meciuri. E timpul să aflu cât de frumoasă e ţara asta”, şi-au spus ”Marty” şi Marjorie, soţia lui. A rămas încântat de North Carolina. Dar timpul nu a mai avut răbdare. Măcinat de probleme cu inima, ”Marty” a ajun