Aceasta este concluzia inedită a trei cercetători din Statele Unite – Zuckerman, Silberman și Hall. Oamenii s-au uitat la o sută de ani de studii psihologice în domeniu. Cel puțin după nume, primii doi par evrei...

Cei trei au putut să confirme că, în majoritatea acestora, frecvența celor credincioși era mai scăzută în rândul persoanelor cu coeficient de inteligență mai acătări. Vestea a pus paie pe foc în dezbaterea privind utilitatea religiei în societate deși, tehnic vorbind, nu scrie nicăieri în meta-analiza celor trei că, spre exemplu, credința îl tâmpește pe om. Nu scrie nicăieri, de asemenea, că obligatoriu posesorul de credință - oricare ar fi ea - este un individ mai slab dotat intelectual.

„Oricare dintre concluzii riscă să fie luată la puricat de taberele create, ironic, tot de o formă de credință, fie ea ajutată de evidențe sau de revelație personală. Credo-ul paulin <> are o relevanță suplimentară – dintre toate locurile – tocmai în România, țară islamoidă unde peste 90% din populație se declară creștin ortodoxă”, se distrează dr. Gabriel Diaconu, medic specialist psihiatru.

Șucăr mare la mânăstirea meșterului Manole de la Curtea de Argeș!

Săptămâna aceasta s-a săvârșit praznicul Sântămăriei Mari, sau – altfel spus – Adormirea Maicii Domnului. Zeci de mii de pelerini, figuri angelice, transfigurate, mici și mari, îmbrăcați și despuiați, s-au orânduit cuminte în turme umane la pupat moaște, să-și facă cruci, să-și frece iconițele de diverse sfinte și să-și pună o vorbă bună la Cel de Sus pentru tot felul de chibițuri: care pentru noroc, care pentru vindecare de boală, care pentru câștig la loto, care pentru dragoste și plăcerea ochilor frumoși.

La Mănăstirea Curtea de Argeș, de exemplu, enoriașii – mare parte dintr-o etnie considerată de multe ori discriminată - au trebuit să fie invitați, cu corturi, boxe, manele și coșuri de pi