Reorganizarea administrativ-teritorială bate pasul pe loc. Asta însă nu înseamnă că există un plan clar prin care s-ar face o asemenea reorganizare. Nimeni nu ştie dacă vor fi 8, 9, 12 sau mai multe regiuni. Până atunci actualele judeţe rămân de bază.

Discuţiile privind eficientizarea organizării administrative a României au început în anii 90', dar problema s-a pus cu adevărat din 2011, atunci când preşedintele Traian Băsescu a anunţat un plan.

El a cerut Guvernului să analizeze reorganizarea administrativă a ţării prin înlocuirea celor 41 de judeţe cu 8 judeţe mari sau 7 judeţe şi municipiul Bucureşti, aratând că actualul sistem, menţinut din 1968, generează ineficienţă în utilizarea banilor UE şi corupţie.

Imediat a apărut o variantă susţinută de UDMR. Era propus un model cu 5 macroregiuni şi 16 regiuni, printre care una în care erau grupate judeţele Covasna - Harghita - Mureş.

Discuţia s-a stins odată cu schimbarea majorităţii parlamentare şi apropierea alegerilor locale şi parlamentare din 2012, DAR a fost reluată în forţă imediat după.

Noua Putere a reiterat importanţa reorganizării administrativ-teritorială, dar nu prea s-au înţeles asupra modelului de urmat.

PNL propunea un proces rapid pe baza actualelor regiuni de dezvoltare şi a şi lansat în dezbatere publică un proiect de lege criticat dur de parneterii social-democraţi.

PSD prin vicepremierul Liviu Dragnea a insistat pe un proiect bazat tot pe 8 regiuni dar cu o arhitectură complet nouă. Bucureştiul şi Ilfovul urmau să fie înglobate într-o regiune mai mare, iar Dobrogea să devină o regiune în sine.

În această etapă a intervenit preşedintele Traian Băsescu. În opinia sa, USL-ul nu va face nici un fel de reorganizare administrativ-teritorială pentru că un asemene proces ar trebui început de la nivelul de jos