„Nenorocire mare în Vama”
„După timp îndelungat de secetă a început a ploa în noaptea dintr’a şaptea August. Plouând neîntrerupt trei deci şi şese de oare, au crescut râurile peste tot. Cu deosebire însă au crescut râurile Moldova şi Moldoviţa, care încunjură din doue părţi comuna Vama. De râul Moldova nu-şi aduc oamenii din Vamă aminte că ar fi fost vr’odată atât de mare. Râul Moldoviţa a fost însă tot aşa de mare înainte cu treideci şi opt de ani, când l’a luat apa pe tatăl domnului protopresviter actual al Sucevei, Mandaşevschi.
La Secătură, la capătul Vamei de sus, unde trece calea ferată spre Prisacă, s’a făcut, cu ocazia construirei căii ferate între Hatna şi Câmpulung, un pod peste Moldova şi o hatie de peatră. Această hatie a silit, până într’a noua August, la dece oare înainte de masă, să treacă apa Moldovei numai pe sub pod. Aducând însă puhoiul mulţime de lemne s’au oprit aceste în pod şi aşa s’a format înaintea podului şi înaintea hatiei un ostrov mare.
La zece oare a sfărâmat apa Moldovei hatia şi astfeliu s’a revărsat apa grozav de fioroasă peste o parte mare a comunei Vama. Deodată vedură aproape o sută de gospodari, mai toţi Români, grădinile lor în mijlocul apelor fioroase. Închipuiască-şi cineva nevoia şi catastrofa dacă s’ar fi sfărâmat hatia noaptea. Paguba bieţilor locuitori este de tot mare şi posiţia lor de tot deplorabilă”.
„Revista Poporului”, Anul III, nr. 15, August 1888.
„Dilemă”
„Conducerea Fabricii de cherestea din Vama s-a gîndit să monteze în hala unităţii încă două gatere de 24 ţoli. Sub impulsul ideii le-au montat şi cînd montarea a fost gata s-a constatat că nu există spaţiu de depozitare pentru cheresteaua produsă de cele şase gatere. Atunci şi-au zis:
